În bucătărie

De ce Aurel Bau(c)h?

11.06.2019

De ce Aurel Bau(c)h?

Scris de

Viviana Iacob

Foto: Felicia Hodoroabă-Simion

Colecția Aurel Bau(c)h este plasată în mod ideal pentru a ilustra nu numai bogăția materialului adunat de-a lungul istoriei foarte lungi şi agitate a Muzeului Țăranului Român, ci și pentru a arăta discontinuitățile estetice, temporale și ideologice care caracterizează materialul documentar deţinut de arhiva etnologică a muzeului. Chicken egg, full, painted in 1980 by craftswoman Maria Marocica (from the Hutsul community) from the village of Lupcina, Ulma commune, Suceava county, ethnographic area: Bucovina. It was received as a donation by the Romanian Peasant Museum in 1991.

Colecția de negative Aurel Bau(c)h donată de criticul și istoricul de artă Radu Bogdan în anul 1995 este proiectul pilot cu care se lansează platforma online a Arhivei de Imagine a Muzeului Țăranului Român. Aceasta este prezentată integral, ȋn premieră, ȋn cadrul platformei Rețelele Privirii, interconectată cu artefacte din alte colecții ale arhivei.

Donația celor 89 de negative alb-negru a fost însoțită de o periodizare generală (1939-1946) și de o descriere care le-a identificat drept "Imagini reprezentând satul românesc". Fiecare negativ a fost catalogat cu o scurtă descriere (drum prăfuit, târg de vite etc.) si este însoțit in registrele arhivei de periodizarea specificată de donator. Cu toate acestea, negativele nu documentează doar viaţa satului şi nu sunt singurele fotografii Bau(c)h din arhivă.

Aurel Bau(c)h a documentat campanii etnografice mult discutate, precum cea din Dâmbovnic sau cea din Gurghiu - Mureș, dar clişeele din colecţia Radu Bogdan nu se limitează doar la domeniul etnografiei, precum ne sugerează fugitiv donatorul. La o privire mai atentă, ele surprind atât zona urbană, cât și peisajul industrial. În contextul proiectului pratformei online iniţiat de MȚR, clişeele Bau(c)h ilustrează fericit esenţa arhivei etnologice: o urzeală de istorii instituţionale, biografii şi artefacte primite şi ingrjite la MȚR, lăsate uitării de perioade trecute, dar scoase la iveală de cea prezentă. În plus, cele 89 de negative ne arată valoarea multiplei contextualizări: lucrările fotografului care documentează socialul nu pot fi văzute doar prin prisma cercetării sociologice, ci şi prin cea a istoriei fotografiei sau a istoriei culturale. Aceste direcții se informează reciproc, sunt conectate. La fel este şi colecţia care lansează platforma online a arhivei MȚR. Cazul lui Bau(c)h nu este unic, ci simptomatic pentru aceasta. Lui i se alătură alţi „vecini” iluştri de raft, precum Berman, Spitzer sau Munteanu. Atunci când plasăm colecţia Bau(c)h ȋn ecosistemul conexiunilor create ȋnăuntrul - dar şi ȋn afara - arhivei, descoperim fotografiile pierdute din campania Gurghiu sau pe cele care imortalizează Târgul Moşilor din București.

Colecțiile Arhivei Etnologice MȚR sunt rezultul unor suprapuneri temporale şi instituţionale, reflectă opţiunile estetice ale unor creatori de muzeu sau ale unor colecţionari. Colecţia donată de Radu Bogdan este parte organică a acestui eşafodaj. Muzeul de Artă Populară din perioada comunistă a achizitionat fotografii Bau(c)h. La fel, se pare, și instituția care îl precede, condusă de Tzigara-Samurcaş. Colecția de negative Aurel Bau(c)h este, așadar, plasată în mod ideal pentru a ilustra nu numai bogăția materialului adunat de-a lungul istoriei foarte lungi şi agitate a acestui muzeu, ci și pentru a arăta discontinuitățile estetice, temporale și ideologice care caracterizează materialul documentar deţinut de arhiva etnologică a Muzeului Țăranului Român.