Ceremonia punerii pietrei de temelie a Muzeului Național

De la înființarea sa în 1906 și până în primăvara lui 1912, Muzeul de Etnografie și Artă Națională a fost instalat într-una din clădirile din ansamblul fostei Monetării a Statului din Șoseaua Kiseleff, unde Alexandru Tzigara-Samurcaș deschidea deja la 1907 o primă expoziție de artă țărănească. Spațiul disponibil la Monetărie nu putea însă găzdui amplul proiect muzeal conceput de Tzigara-Samurcaș; mai mult decât atât, încă din 1906 arhitectul Nicolae Ghika-Budești fusese însărcinat cu proiectarea unui nou local de proporții monumentale, în acord cu principiile muzeografiei de la început de secol XX. După ce căutările pentru un teren de construcție mai apropiat de centrul Bucureștiului nu au dat roade, s-a decis demolarea treptată a clădirilor de la Monetărie și construirea edificiului proiectat de Ghika-Budești pe acest amplasament - corpul vechi dinspre Șoseaua Kiseleff al Muzeului Țăranului Român de azi.

În dimineața zilei de 17/30 iunie 1912 a avut loc ceremonia punerii pietrei de temelie a noului edificiu. Casa Regală a fost reprezentată la ceremonie de principele moștenitor Ferdinand și principesa Maria alături de doi dintre copiii lor, prințul Carol (viitorul rege Carol al II-lea) și de prințesa Elisabeta (viitoarea regină a Greciei). Au asistat o parte din membrii guvernului conservator care înlesnise demararea lucrărilor de la Monetărie, notabilități, personalități culturale și un sobor de preoți condus de Mitropolitul Primat Conon Arămescu-Donici. Evenimentul a fost fotografiat de Hr. Duratzo, unul dintre primii fotografi de presă activi la București înainte de Primul Război Mondial. Trei dintre instantaneele realizate cu această ocazie au fost publicate în Gazeta Ilustrată în iunie 1912, iar alte două de Alexandru Tzigara-Samurcaș în Muzeografie românească (1936).

Fotografia de față surprinde momentul discursurilor ținute într-un umbrar pavoazat cu scoarțe țărănești, pe pereții căruia erau expuse planșele proiectului lui N. Ghika-Budești.

* * *

Prezenta operă se află în proprietatea MNȚR. Orice utilizare a acesteia se face în conformitate cu Legea nr. 109/2007 și cu respectarea drepturilor morale stabilite prin Legea nr. 8/1996.

Ultima actualizare a paginii: 2 iulie 2022.